marți, 28 iulie 2009

Sex and the city

.. in varianta romaneasca..Dap..o sa fie pe prima tv un serial inspirat din Sex and the city, cu andreea raicu:
"Andreea Raicu isi va face, in toamna, debutul actoricesc, in cadrul unui serial difuzat de Prima TV. Productia tv are ca subiect noua generatie de femei, incercand sa descrie vietile lor complicate - si mai ales "autocomplicate" - femei care se lupta zilnic cu deciziile, traficul, soldurile, prietenia si barbatii."
"Andreea va juca în povestea a patru prietene care, împreună, vor încerca să facă faţă alegerilor dificile şi provocărilor pe care le întâmpină la 30 de ani, dar, mai ales, să-şi păstreze prietenia de aproape cincisprezece ani“, se arată în comunicat. "

Ma intreb oare de ce nu suntem capabili sa facem ceva original..totul se copiaza...suntem o natiune de "falsificatori"...sa ne gandim la Valentine's Day ( Dragobetele de ce nu era bun??)... la show-urile Big Brother, la toate talk show-urile de dupa-amiaza, la rongleza care se vorbeste prin multinationale...si lista continua..
Poate ca asta inseamna progres.. poate...

Ma intreb cat de indraznet va fi serialul...o s-o vedem pe vreuna dintre actrite in rolul Samanthei?:)

Cum sa te lupti cu soldurile?:)) inteleg ca este vorba despre kilogramele in plus...dar suna cam aiurea...
..parerea mea..

Iar la PRO TV "megastarul" este Babi Minune, care canta cu Kamara melodia pentru genericul noului serial "State de Romania"- un fel de continuare la "Regina"..citez:
"Babi Minune, copilul de suflet al lui State şi în “State de România”, îi dedică acestuia o melodie nou-nouţă care va răsuna pe genericul serialului, în română şi în franceză, cântată de Babi însuşi şi de Kamara. "

Fara cuvinte..traiasca non valorile si 70% din romanii care probabil gusta asa ceva..

miercuri, 22 iulie 2009

"the map is not the territory"

I'll be the master of NLP:)
Tocmai am primit o carte de 300 de pagini despre acest subiect, peste 2 saptamani ma duc la training si peste inca 2 la vama veche la o tabara de NLP..
Ce este NLP? "NLP este studiul excelentei"- te invata metode prin care poti sa ajungi la rezultatele pe care le doresti, prin studierea si aplicarea unor modele de comportament observate in decursul timpului.
Pentru a gasi aceste modele, NLP studiaza cum ne structuram propriile noastre experiente- ce gandim despre propriile noastre valori si credinte si cum ne cream stariile emotionale- cum ne construim lumea interioara prin prisma experientelor traite si ce inteles dam acestora. Nici un eveniment nu are un inteles in sine, noi ii dam un inteles, si oameni diferiti pot sa dea o insemnatate diferita aceluiasi eveniment. Astfel, NLP studiaza experienta din interior.
NLP-ul a debutat prin studiul celor mai buni comunicatori si a evoluat catre studiul sistemic al comunicarii umane. A crescut prin adaugarea de metode practice si modele generate din modelarea unor oameni exceptionali. Aceste metode sunt folosite la nivel international in sport, afaceri, training, vanzari, drept si educatie. Cu toate astea, NLP este mai mult decat o colectie de tehnici. Este un mod de a gandi, o structura a minti bazata pe curiozitate, explorare si "fun".
Numele vine de la :
N- Neurology- mintea si modul in care gandim.
L- Linguistics- cum folosim limbajul si cum ne afecteaza asta
P- Programming- cum ne succedem actiunile pentru a ne atinge scopurile.

A aparut ca concept in anii '70,autorii sai fiind Richard Bandler si John Grinder, in urma studiului unor similaritati in modelele de limbaj ale celor mai mari terapeuti ai vremii:
- Milton Erickson (hipno terapeut)
- Fritz Perls (terapeut)
- Virginia Satir ( terapeut de familie)

luni, 20 iulie 2009

Pentru andre..

Am tot felul de flashback-uri cu accidente…imi aduc aminte de spitale si de momentul in care a sunat telefonul si l-am auzit pe tata plangand “catalina, hai acasa ca a avut mama accident”... imi amintesc momentul ala cu extrem de multa acuratete...cum am inghetat, cum se auzeau sirenele pe fundal... “ E bine? E in viata??”.. imi amintesc drumul spre gara., cum plangeam in continuu si habar nu aveam daca mama e bine, nici macar daca traieste…mi-am luat pana si haine negre de acasa…
Cand am citit "accident" m-am socat…imi inchipuiam tot felul de nenorociri…am citit apoi urmatoarele cuvinte- cu suntem bine…si m-am mai linistit..
Imi inchipui prin ce ati trecut si cat de groaznic trebuie sa fi fost…Cu o noapte inainte nu dormisem pentru ca aveam doar accidente in cap din cauza telefonului unui tanar inconstient...si uite ca s-a intamplat..Intr-adevar cineva va iubeste…si eu il iubesc mult pe acel cineva ca va iubeste..si si eu va iubesc… Il iubesc pe Dumnezeu si pentru voi si pentru mama si pentru ca avem o viata minunata...k nu ne lipseste nimic important-avem sanatate noi si cei din jurul nostru..sau cel putin ceea ce este se poate vindeca..
Am putea merge intr-o zi la Patriarhie sa aprindem o lumanare…seara fac o slujba atat de frumoasa...si nu sunt decat cativa oameni...e asa de liniste si racoare si te poti regasi atat de usor.. Stiu ca Dumnezeu ne asculta si fara sa aprindem lumanari sau sa mergem al biserica..dar eu am simtit atata nevoie sa fac asta…si a fost asa de bine..
Din toate aceste nenorociri avem atatea de invatat….invatam sa ne iubim unii pe altii si sa fim mai putin rai… invatam sa vedem tot timpul partea buna a lucrurilor.. sa admiram toata viata din jurul nostru…
Sper ca sentimentul asta de frica de moarte sa dispara, dar sa ramana sentimentele bune, dragostea fata de tot ce ne inconjoara , dorinta de a face bine cuiva sau felul in care toate problemele ni se par minore si iertarea...e atat de bine sa poti sa ierti..sa stii sa treci peste nimicurile din viata de zi cu zi…Cineva acolo sus stie si ne rasplateste intr-un fel sau altul pentru asta- ne salveaza din grele incercari..
Nu mai zic nimic altceva decat ca imi pare atat de bine ca acum iti trimit acest mail si ca maine o sa ne intalnim si ca in curand o sa vorbesc cu mama mea la telefon...

joi, 16 iulie 2009

hop-ai-diridaaa

Acest serviciu al meu se afla aproape de centrul Bucurestiului...
Aceasta cladire mare si impunatoare este inconjurata de vanzatoare de flori, de porumbei morti, caca si pipi de caine si de oameni...mormane de gunoaie...este sectorul care este a lui Gooagal Vanghi....
Dar tot acest mirific peisaj astazi s-a imbogatit si cu o muzica de vis...adica oribila...sunt niste lautari/manelisti...whatever...si care canta de mama focului...nu ne putem intelege in birou, atata e de tare...Mi-e profund rau..De ce nu-si pot face repetitiile pentru marele concert care este sau va fi mai tarziu...LUMEA LUCREAZAAAAAAAAAAAAA!....unii au interviuri si nu se pot concentra k le vine sa danseze(asta daca sunt manelisti impatimiti)..
Adica sa nu credeti ca eu am ceva cu tiganii-ii tolerez..dar hai sa nu exageram...un pic de bun simt nu ar strica..
Uaaaii..daca m-ar auzi Oana care lucreaza ea mititica la un proiect impotriva discriminarii romilor ce ar zice??
Ce m-as distra sa intru in birouri si lumea sa danseze pe mese:)))...Smoke, Druga...unde sunteti??? Manelisti din toata tara adunati-va k este bairam pe Calea Rahovei!.....sau nu:)

Portugalia, portugaliaaaa....si inc-o data !

Mare,soare...si floarea soarelui



Mergem la mare..se stie deja- suntem prea fericite cu acest gand...
Andre isi face planuri ca o sa se iubeasca cu toate creaturile moarte si vii de la mare:) ( a nu se intelege gresit- ma refer la scoici- care-s moarte si la mare - care-i vie)...Eu ma gandesc baita..si la urmatorul strat de bronz...la seara pe care nu vreau s-o dorm...adica promit solemn sa nu dorm si sa stau pana la rasarit...si mai vreau sa ma si imbat peste limitele mele normale(o bere sau un pahar de vin)...sa mananc scoici, hamsii si porumb pana lesin..
Happy happy, joy joy:)
si mai vreau sa adun un lan de floarea soarelui si sa-mi fac un fel de templu in casa :))...adica o sa arate ca un templu daca o sa adun un lan:) (putin probabil..ma multumesc si cu 5 fire)...
Deci da...this is the life:)

vineri, 10 iulie 2009

Azi am auzit o "gluma" la radio : Care este diferenta intre Bucuresti si Londra? Raspuns- la Bucuresti ploua mai mult...ce-i drept si eu ma gandeam la ceva de genul..k suntem la tropice - foarte cald si umed ( asta daca tin eu bine minte k la tropice ar fi asa)...
Am o zi plicticoasa...sunt singura in birou si mi-e o lene teribila...sunt asa de plictisita incat am inceput sa scriu despre vreme..
O sa-mi petrec ziua cu niste filmulete de youtube despre "cum sa faci prezentari de succes":))...oh god..i'm so lame..
Acasica nu-l mai am pe micutul meu iubit laptop...a trebuit sa-l pun in cutia lui si sa-l trimit la cluj...sper sa se intoarca viu si vesel :) o sa am atata nevoie de el in urmatoarele 2 luni..

De ce se aude de afara de 10 minute in continuu "Desteapta-te romane" cantat de o fanfara?

luni, 6 iulie 2009

sa indraznim sa visam...

Tot de pe empower.ro:


Wilma Rudolph

O negresa nascuta in Tenessee in 1940, al 20-lea din cei 22 copii ai familiei Rudolph, care in primii ani de viata supravietuieste pojarului, varsatului de vant, scarlatinei si dublei pneumonii. La patru ani, poliomielita o lasa cu un singur picior sanatos, iar medicul da verdictul: Wilma nu va putea merge niciodata.
Atunci, in fata zidului cazut zdrobitor peste trupul si sufletul acestui copil, incepe alchimia. Undeva, in sufletul ei si al mamei ei, se naste visul, care trece de granita lui “a merge”.
In fiecare noapte, mama i-a masat piciorul si au facut exercitii. Wilma a vrut intai sa stea in picioare. In doi ani, a reusit si s-a ridicat in carje. La 12 ani, le-a aruncat si a mers cu ambele picioare. Dar ea voia mai mult. A vrut sa alerge.
A intrat in echipa de baschet a scolii, unde a stat pe banca trei ani, dar a facut antrenamente. Era, in fine, un copil normal! Incepe sa alerge. In ‘56 face parte din echipa SUA la Olimpiada din Melbourne si castiga bronzul la sprint.
In 1960, sparge toate tiparele, devenind prima femeie americana medaliata de trei ori cu aur la Jocurile Olmpice de la Roma, la 100m, 200m si 4×100m garduri.
Ea a mers, a alergat si a sarit peste toate ingradirile. A devenit apoi antrenor invatand si pe altii cum sa indrazneasca.
La fel ca Wilma, Ray (Raymond) Ewry, nascut in 1873 in Indiana, SUA, tot un copil cu traume polio, parea ca va fi inchis intre bratele scaunului cu rotile pentru toata viata. Si el a vrut nu doar sa mearga, ci sa zboare. A devenit cel mai bun saritor din lume, este al treilea dintre cei mai buni atleti laureati olimpici din toate vremurile, cu cel mai mare numar de medalii de aur individuale: opt!
Pentru multi limitele raman si se adancesc de-a lungul vietii. Pentru cativa, ele devin acea poarta prin care indraznetul si face trecerea in lumea posibilului, ajungand chiar dincolo de “normal” si atingand varfuri ale performantei.

Cum se face asta?

Indrazneala se desface in trei fire: intentie, motivatie si actiune.
Dintre ele, pentru Wilma, Ray si altii aidoma lor, motivatia a fost motorul cel mai tare. A impins racheta vietii lor mai inainte de a actiona si a starnit furtuna intentiei. I-a ridicat cand au cazut rapusi de durere si i-a adus langa ei pe sustinatorii lor.
Asa ca e esential sa ne intrebam mereu si sa rascolim jar cand ni se cam stinge flacara din piept: Ce ne motiveaza? Cu ce aer suflam in propriile panze?
Cand gasim cel mai puternic vartej, visul nostru cel mai aprins, glasul care striga cel mai tare in noi, atunci avem in sfarsit caii inaripati inhamati la carul cu care strabatem lumea.
Gasirea visului nostru cel mai stralucitor poate sa dureze ceva. Poate ani, poate mai putin. Toate celelealte vise sunt impletite pe acesta mare, care sta ca un catarg pe care tinem umflate panzele corabiei noastre. El poate tasni din cea mai adanca rana a noastra, dar din aceasta ne putem fauri cel mai puternic aliat.
Ce ne intareste motivatia? Bucuriile reusitei sunt puternice, dar trec repede. Oamenii inca invata arta de a se bucura. Ceva ne ce era firesc, demult… Caderile pot construi pe cei mai tari urcatori pe munte. Totul e sa ne ridicam si sa continuam drumul. Sa vedem in esec ce contine pretios pentru noi.

"Sa castigi este grozav, desigur, dar daca chiar vrei sa faci ceva in viata, atunci secretul este sa inveti sa pierzi. Nimeni nu este de neinvins tot timpul. Daca poti sa te ridici dupa cel mai zdrobitor esec si sa mergi mai departe pentru a castiga iar, vei ajunge campion intr-o buna zi.— Wilma Rudolph, “Wilma: Povestea Wilmei Rudolph”

din categoria "articole care mi-au placut,luate de pe alte site-uri"

Dat fiind specificul meseriei gasesc tot felul de articole interesante, motivationale...cu un posibil ecou in vietile noastre.
Acesta de mai jos e de pe empower.ro:


"Mai tii minte cand invatai sa mergi pe bicicleta si aveai genunchii plini de julituri (nici coatele nu aratau mai bine, intre noi fie vorba)? Pana ai reusit sa te urci pe bicicleta care tremura de parca ii era ei mai frica decat tie… Apoi ai pedalat cu ajutor si, fara ca tu sa iti dai seama, ai pedalat singur si ajutorul iti facea cu mana la treizeci de metri in spate. Si nici bicicleta nu mai tremura.
Entropie si echilibru
Surpriza: povestea de azi e despre emotiile tale cel putin la fel de mult cat e despre biciclete.
Entropia psihica este starea careia ii spunem de cele mai multe ori “tristete” sau “depresie”. Mihaly Csikszentmihalyi (daca reusesti sa spui asta de cinci ori si nu te incurci, primesti premiu!), creatorul conceptului de stare de flux, defineste entropia ca pe acea stare “in cadrul careia nu ne putem utiliza atentia in mod eficient pentru a ne ocupa de sarcinile externe pentru ca avem nevoie de ea pentru a ne restaura ordinea interioara subiectiva.” Pe scurt, inauntrul nostru sunt atatea ganduri ca nu mai reusim sa mai facem nimic.
Entropia e cand tremura bicicleta pentru ca tu te tot gandesti in loc sa pedalezi.Echilibrul e cand pedalezi. Ajungi unde vrei fara sa te chinui singur.
In starea de echilibru ai energie cat sa faci fata provocarilor externe, iar starea ta interioara e buna tocmai pentru ca activitatea iti ofera masura propriilor capacitati.
Pedaleaza!
Bicicleta are echilibru doar atat timp cat se deplaseaza spre un punct. Incearca sa gasesti echilibrul in timp ce stai pe bicicleta (daca reusesti, te-ai gandit vreodata la o cariera la circ?). S-ar putea sa-ti fie greu. Si de ce sa vrei sa ajungi greu la echilibru?
Acelasi domn cu nume greu de pronuntat, Csikszentmihalyi, povesteste cum s-a observat ca in weekend-uri se petrec cele mai multe crize de isterie sau de anxietate. In concedii apar tulburarile mintale si se iau cele mai multe decizii de rupturi si despartiri. Tot in weekend-uri, cand petrecem mai mult timp fara activitate si singuri, durerile cronice sunt mai greu de suportat.
Iar Gabriel Garcia Marquez spunea ca “las mujeres felices se suicidan a las seis” (sotiile fericite se sinucid la ora sase): perioada de asteptare, cand si-au terminat treburile si au ramas cu gandurile.
Adevarul este ca echilibrul nostru psihic depinde de ceilalti – de a fi impreuna si de a face impreuna. Am mai citit si auzit asta de atatea ori: foarte putini sunt cei care invata sa isi dozeze starile in mod autonom. Sunt cei alesi. Cei mai multi oameni pur si simplu nu sunt insule.
Singuratatea, lipsa de activitate si lipsa unei tinte permit gandurilor sa umble nestingherite. Gandurile au multe in comun cu copiii de 4-5 ani. Se duc exact acolo unde nu trebuie si nu au voie. Rezultatul este anxietatea, mare consumatoare de energie.
Cum aplici
1. Este in regula sa ai perioadele tale de… entropie. Sa simti “doliu” dupa o tristete, o dezamagire e natural si uman. Si cand ai terminat…
2. Pedaleaza! Daca pedalezi, ajungi unde vrei. Daca nu pedalezi, ramai pe loc in tristete si entropie.
3. Gandurile sunt in regula. Este bine sa sapi ca sa descoperi o cauza si apoi sa iti faci un plan de atac. Cand insa gandurile incep sa se razvrateasca si sa te muste, nu uita cine e stapanul. Tu. Si vezi ca planul ala nu se face singur, asa ca urca-te pe bicicleta!"

vineri, 3 iulie 2009

Am facut ceva rau..

Am facut ceva rau si Dumnezeu vrea sa ma pedepseasca..
Am facut ceva rau pentru ca altfel nu imi murea si laptopul, dupa ce am ramas fara bani...
Mititelu...l-am deschis aseara si a scos un tipat prelung...s-a blocat dupa aceea...i-am dat un restart..s-a facut ecranul alb si asa a ramas...i-am scos bateria, i-am pus-o la loc...si nici un clipocit de luminite..nimic...mort...
Nu cred ca mi se intampla toate porcariile astea toate in aceeasi saptamana...sunt trista...ma gandesc la tot ce e mai rau...nu ma pot concentra la nimic...
Nu am chef de nimic...vreau sa se faca bine...
Si mai e si povestea cu tanara Ruxandra care imi provoaca un stres major de o saptamana incoace...o s-o numesc "saptamana neagra"...
trist..

joi, 2 iulie 2009

Pentru cei care ne fac sa zambim

http://www.youtube.com/watch?v=Cbk980jV7Ao

miercuri, 1 iulie 2009

Oficial..

Oficial sunt proasta!...
Bucurie mare..primul salariu la noul job..prima data cand mi se fura bani...de fapt mi s-a mai furat o data portofelul, dar era gol:)..
So...I am very "happy"...
Sa blestem si sa injur?? nu prea pot...a fost vina mea k mi-am lasat geanta nesupravegheata..:(((
Cate rochite...cate bluzite...cate termopane s-au dus pe apa sambetei..
Important e ca mi-a mai lasat 4 milioane din 11...tot e bine..am din ce trai 2 saptamani pana la urmatorul salariu..
Fuck!!! I am so stupid!!