vineri, 4 septembrie 2009

BALCICUL

"Balcicul pentru mine a devenit un colţ de linişte şi odihnă, unde mă duc să-mi împrospătez sufletul şi trupul.
Coasta are un farmec rar şi dacă s-ar dezvolta cu îngrijire, ar putea deveni una din cele mai încântătoare părţi din scumpa noastră ţară.
Clima îi este minunată, baia şi înotul - o bucurie. Însă cu toate că Balcicuî este colţul ales, cel mai drag inimii mele, acei ce doresc o plajă mare e bine să meargă la Ecrene. Nicăieri nu se găseşte o plajă nisipoasă mai frumoasă decât acolo.
Pentru colorit, duceţi-vă la Caliacra, cu stâncile ei roşii în contrastul cărora marea apare misterios de adâncă, verzuie şi albastră, ca şi cum smaraldele şi safirele s'au topit la un loc pentru a face bucuria zeilor.
De nedescris sunt apusurile de soare la Caliacra, şi este un timp când pământu-i sterp se acoperă cu maci înflăcăraţi. Un apus de soare în vremea înfloririi e ca şi cum întreaga lume ar fi cuprinsă de foc.
În Iunie florile de câmp transformă întreaga Dobroge într-o grădină cu multe culori. Scumpul nostru Rege Ferdinand obişnuia să zică că flora văii Teke este o adevărată grădină a raiului.
Ca toţi cei care iubesc Coasta de Argint şi Eu sper s-o văd în dezvoltare şi prosperitate, spre bucuria multora. Dar nai presus de toate nu doresc ca atmosfera şi caracterul ei să fie schimbate sau distruse.
Intensitatea pitorească a acestei fâşii de pământ este ceea ce o face atât de nepreţuită.
Acei ce s-ar uni spre a face aceste locuri singuratice mai plăcute şi mai uşor de ajuns la ele trebuie mai cu seamă să le respecte frumuseţea, iar în dezvoltarea lor să le cruţe pitorescul.
Toate construcţiunile publice, fie ele şcoli, hoteluri, bănci sau primării, ar trebui să fie adaptate stilului regiunii; arhitecturi complicate ş înflorite nu trebuie permise, nici nu merg cu fondul artistic al locului.
Având atâta dragoste pentru această parte a ţării noastre, nădăjduiesc că nu se vor face mari schimbări înainte de a fi văzute de Mine. Eu, având inima de artist, aş simţi o adâncă bucurie să-i ajut la plănuirea îmbunătăţirii lor, şi sper că-mi va fi îngăduit să fiu o îndrumătoare în lucrările de gust.
Şi mai cu seamă, voi - cei ce iubiţi Coasta de Argint, nu distrugeţi atmosfera orientală care îi este marele farmec, îmbunătăţirile rău înţelese sunt mult mai rele decât dacă nu le faci deloc! Ele ar ruina frumuseţea rustică şi simplă a locului.
Dragostea mea pentru această parte a lumii, este atât de mare, încât simt că aş fi o bună sfătuitoare, de aceia lăsaţi-mă să iau parte la lucrul vostru."
***
Articol al Reginei Maria din Revista "Lumea Turistica", 1934, www. zelea-codreanu.com

Balcic



Am fost la Balcic...la mult visatul Balcic, de care am aflat prima oara atunci cand am citit "Panza de paianjen"...ma visam si eu o Diana, plimbandu-ma pe faleza, asteptand cu nerabdare sa-l vad pe Petre Barbu sau pe Alex Dobrescu...Parca toti faceau parte din viata mea...De atunci imi doream sa vad aceste locuri, care erau destinatia preferata a multora in perioada interbelica..






Orasul de pe stancile albe are un farmec aparte...Te indeamna la plimbari lungi la apusul soarelui si in restaurantele de pe malul apei, sa vezi luna cum se oglindeste in mare...



Castelul Reginei Maria este inima Balchicului si a fost candva si inima ei. Este de fapt un complex de vile si gradini, construite cu piatra alba de mare... Un mic paradis cu o insemnatate aparte, pe care nu o mai stiu..un simbol al vietii, al eternitatii, al tuturor religiilor, al dragostei si al mortii...


Noaptea, fiecare vila, capela, cascada sau gradina sunt luminate discret si poti veni sa asculti marea care se izbeste de stanci.. Candva plaja ajungea pana la zidurile castelului si peisajul era mai salbatic..


Un alt loc impresionant este capul Kaliakra...O mica peninsula stancoasa, inconjurata de o apa verde...Un amalgam de culori- galben, roscat, albastru, verde, alb...o frumusete pe care nu o pot descrie in cuvinte..






sursa foto: aici si aici.