Pasiuni..

Azi vorbeam cu un prieten despre ce ne motiveaza, despre pasiuni, de fapt despre pasiunile care sunt singurele care te mai motiveaza...si mi-am dat seama ca eu nu am o pasiune predominanta. Nu merg pe munti, nu citesc rafturi intregi de carti, nu traiesc pentru muzica sau dans, nu ma uit decat la putine filme, nu fac sport, nu colectionez nimic,..si lista poate continua.

Am avut perioade scurte in care am fost fascinata de ceva anume, dar am ramas la stadiul de "si mie imi place sa...", cu toate ca am facut doar de putine ori acel lucru si nu am mai depus vreun efort, decat probabil intamplator in acea directie..

As putea sa dau vina pe schimbarea stilului de viata - serviciu, deplasari, putin timp liber, oboseala...dar nimic nu ma poate scuza. Daca iti place sa alergi, te trezesti dimineata la 6 si alergi...daca iti place sa citesti, stai pana noaptea tarziu, si citesti carte dupa carte..

Cred ca se numeste superficialitate ceea ce observ eu la mine...o superficialitate in pasiuni...si probabil altii ar spune ca asta se traduce si in sentimente...

Recunosc..asta sunt..un pic cam anosta, si imi plac mult oamenii cu un hobby, care lupta pentru el, care depun efort...

Ce trebuie sa faci sa poti sa spui ca intr-adevar ai o pasiune? Sau cum poti sa descoperi ce iti place cu adevarat? Cat efort, cata motivatie sa ai ca sa duci asta la un nivel de performanta?

Cunosc oameni care te inspira prin exemplul personal- Mugur, care a alergat la maratonul din New York, Alex Gavan si ale sale varfuri de peste 8000 de m.. Astea sunt exemple extreme, dar ale unor oameni simpli, ca noi...

Pentru mine ar fi minunat si daca m-as duce la un curs de dans...sau sa citesc o carte pe saptamana...Dar ce ma opreste?